... dap

... M-am intors. Cum era vorba aia din nu mai stiu ce film, "Big and mean, and twice as ugly" .

M-am intors la anost, la comod si la calm. Nu ca ar fi un lucru rau neaparat. Daca stau sa cantaresc experienta din ultima luna si comoditatea unei vieti "normale", imi dau seama ca ultima varianta e mai scutita de griji si de complexe. Poate asa a fost sa fie, oricum aveam nevoie de asta.

Cuvintele dor, chiar daca sunt ale tale, la fel si gandurile. Poti sa alegi sa dormi si poti sa alegi sa visezi cu ochii deschisi. Poti sa alegi sa te trezesti si apoi sa adormi din nou. Poti sa faci ce vrei tu, doar tu sti cum iti este mai bine.

Cu toate ca am adormit din nou, paradoxal, mi se pare ca m-am trezit dintr-un vis agitat. Si chiar a fost agitat. Insa am invatat un lucru, visele sunt si vor ramane vise, esti ceea ce esti si greu poti schimba asta. Se numeste absurdul vietii. E drept, acum sunt oarecum furios, recunosc. Sunt furios pe mine ca sunt slab, si ca nu vreau cu adevarat ceea ce imi doresc, poate daca as vrea cum trebuie, as avea. Insa nu. Sunt din nou cel de odinioara, mica mea rebeliune se pare ca a luat sfarsit. Sau nu... Oricum, cine stie ce se va mai intampla... Primaveri or sa mai fie... Deocamdata mai stau cu capul pe perna, si mai dorm putin. Noapte buna, si ne vedem in curand.