... din nou cu acea stare de angoasa, de neliniste. sa fie probabil ca ma incearca putin o masea, cine stie? si iar trebuie sa imi fac curaj si sa ma motivez, si iar, si iar... Oare cat o sa mai durze starea asta de indecizie, si de nepasare fata de mine? cateodata ma las purtat de valul asta de meditatie agitata si ajung din nou incatusat in propriile-mi brate, asteptand pe cineva sa ma salveze de mine. Astept pe cineva sa ma ajute sa iau decizii ca apoi daca nu sunt deciziile corecte se i le asez in maini si sa-l invinovatesc pentru greselile mele.
Iar e frumos afara si iar nu-mi pasa. Iar vreau sa ies din casa si iar nu ma pot misca. Mi-am promis ca-mi voi lua o carte, si iar nu mi-am tinut promisiunea.
Nu mai pot sa scriu culori si mirosuri, nu mai pot sa gandesc in mine, ci doar sa trec o insiruire de culori seci si fara fond. Matematic.
Fac totusi ceva ce pot face fara cusur. Astept. Astept din nou muza si trairea, si ma astept sa ma trezesc din nou in campul plin de lumini si stele, si gusturi de verde, unde o sa ma intind pe patura de simturi si o sa le devor rand pe rand.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu